Demersurile Asociației SAMAS dau roade.

Ministerul Sănătății recomandă: copiii între 1 și 3 ani trebuie să evite alimentele dulci, cu zahăr adăugat, băuturile gazoase, fast-food-ul, mâncărurile prăjite sau sărate.

• Prin Ordinul 1582 din 18 noiembrie 2025, autoritatea stabilește și valori noi pentru necesarul energetic la copii, cu aproximativ 15-20% mai reduse față de cele existente;
• Ministerul Sănătății clarifică lista alimentelor nerecomandate copiilor și introduce în premieră recomandări nutriționale pentru creșă – grupa de vârsta 7-11 luni, precum și pentru consumul de apă;
• Legislația actuală introduce și recomandarea de suplimentare cu vitamina D în alimentația copiilor, conform ghidurilor naționale, indică vârsta la care se face diversificarea alimentației sugarului și grupe de alimente pentru fiecare etapă;
• Se renunță la Piramida alimentară ca modalitate de alcătuire a meniurilor și se recomandă folosirea tabelului de alegeri alimentare, care conține grupe de alimente pentru consum zilnic, ocazional, precum și alimente nerecomandate;
• Se introduce tabelul de alimente cu risc pentru sănătate (risc de sufocare, risc pentru siguranța alimentară) și o rubrică pentru alte ingrediente (muștar, uleiuri, miere, ketch-up);
• Totodată este clarificat modul în care sunt etichetate alimentele distribuite și/sau comercializate în incinta unităților de învățământ preuniversitar, stipulându-se că nerespectarea acestor prevederi reprezintă contravenție;
• Prevederile noului ordin vin în contextul în care obezitatea infantilă atinge cote alarmante în România: 40,4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi, conform datelor oficiale;
• Actualizarea legislativă a fost făcută în urma demersurilor inițiate încă din 2018 de către Asociația SAMAS, prin programul „Sănătos de mic”, și Colegiul Dieteticienilor din România.

București, 10 decembrie 2025. La finalul lunii noiembrie, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial (Ordin al ministrului sănătății nr. 1582 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar), Ministerul Sănătății a completat prevederile referitoare la modul în care vor fi marcate alimentele la care au acces copiii în unitățile de învățământ, cât și recomandările generale pentru alimentația sugarilor și copiilor. Ordinul introduce și sancțiuni care pot fi date de inspectorii sanitari din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și  cea a municipiului București, precum și din cadrul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății.

Noul act normativ precum și cel modificat înlocuiesc ordinul 1563/2008 și au apărut în urma propunerilor de actualizare pe care Asociația SAMAS, prin programul Sănătos de mic, și Colegiul Dieteticienilor din România le-au făcut încă din anul 2018. Aceste propuneri au fost dezbătute într-un grup de lucru la care au participat și reprezentanți ai Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, ai Institutului Național de Sănătate Publică, precum și din Comisia de diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice din cadrul Ministerului Sănătății.

Completări importante aduse ordinului inițial:

• Ordinul clarifică cum sunt împărțite alimentele și băuturile oferite copiilor din colectivități conform grupelor alimentare: fructe și legume, cereale, produse din cereale și care conțin amidon, lapte, derivate din lapte și alternative, carne, produse din carne și alternative. În fiecare tabel al grupelor alimentare, alegerile alimentare sunt clasificate ca «A se servi cel mai des», «A se servi ocazional» și «Nerecomandat a se servi».
• În cazul alimentelor recomandate „ocazional” – alimentele din această categorie au conținut mai mare de grăsimi, zahăr sau sare adăugate și/sau cantități reduse de nutrienți esențiali – numărul de porții premise crește de la 3 la 7, calculate cumulat din toate listele din această categorie.
• Sunt actualizate recomandărilor referitoare la necesarul energetic, aliniate la recomandările europene actuale: se recomandă scăderea necesarului energetic la toate grupele de vârstă, se include noțiunea de „necesar mediu” și „variații posibile în funcție de caracteristicile grupului”.
• Sunt actualizate recomandările pentru macronutrienți (carbohidrați, lipide, proteine) pentru a fi în concordanță cu necesarul de energie și se recomandă scăderea necesarului la toate grupele de vârstă: cu aproximativ 15-20% mai reduse față de cele existente și utilizate în meniurile grădințelor și școlilor.
• În primele luni de viață, laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hrănirea sugarului; în cazul în care alăptarea nu este posibilă, alternativa o reprezintă formulele de început care trebuie să respecte prevederile Uniunii Europene în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea pentru formulele de început.
• La sugarul până la 6 luni alimentația este exclusiv lactată, prin alăptare la sân, conform OMS și UNICEF. În absența posibilității de alăptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislația europeană. Nu este necesară suplimentarea cu apă sau lichide.
• Se recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naționale.
• Diversificarea alimentației se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandărilor ESPGHAN și OMS. Pentru sugarii cu risc crescut de alergii poate fi justificată începerea alimentației complementare, începând de la 4 luni, cu introducerea graduală și atent supravegheată a alimentelor potențial alergene, precum ouă și arahide
• Ordinul prevede clar că „alimentația copilului în vârstă de 1-3 ani trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază și subgrupele alimentare (…). La această vârstă copilul dobândește obiceiuri sănătoase privind alimentația și se formează anumite preferințe gustative.” Astfel, la mesele principale se recomandă alimente din cel puțin patru grupe de bază, iar la gustări, din cel puțin 2-3 grupe, astfel încât alimentația să fie cât mai diversificată și variată. Se recomandă să se asigure o proporție adecvată între grupele și subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte și produse lactate, comparative cu alimentele cu un conținut crescut de grăsimi și adaos de zahăr. Recomandarea Ministerului Sănătății este de a se evita la aceste vârste alimentele dulci, cu zahăr adăugat, sucurile carbogazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mâncărurile prăjite, sărate, precum și alimentele care prezintă risc de aspirație, cum ar fi nucile, semințele, stafidele, fructe cu sâmburi, care trebuie date copiilor doar dacă sunt tocate, mărunțite sau pasate.

„Actualizarea prevederilor în baza cărora se alcătuiește un meniu echilibrat în grădinițe a fost un demers necesar și util pentru creșterea sănătoasă a generațiilor viitoare și marchează un moment important în munca noastră din programul Sănătos de mic, în care lucrăm 360 de grade, cu profesioniști din grădinițe, părinți, copii și familia extinsă, pentru a preveni riscul de obezitate infantilă și a crea bune obiceiuri alimentare”, declară Simona Retea, director al programului Sănătos de mic derulat de Asociația SAMAS.

„Prin noul act normativ, se asigură o aliniere la standardele europene actuale privind nutriția, îmbunătățindu-se astfel calitatea alimentației în instituțiile de învățământ, dar și modul în care părinții abordează meniurile copiilor acasă. Prin reevaluarea recomandărilor privind aportul energetic, necesarul de nutrienți, prin definirea clară a porțiilor alimentare și introducerea recomandărilor pentru hidratare, acest Ordin contribuie la sănătatea copiilor și la o educație nutrițională mai eficientă. Totodată, clarificarea categoriilor de specialiști implicați și actualizarea denumirilor instituțiilor reflectă o adaptare necesară la realitățile actuale ale sistemului de sănătate” − explică Dr. Diana Voican, medic pediatru și director medical al programului Sănătos de mic.

Conform ordinului anterior, Ministerul Sănătății stabilise deja o listă completă de alimente care trebuie evitate sau servite rar și în cantități mici în alimentația copiilor. Printre acestea:

A. alimente sărace în nutrienți și bogate în zaharuri și grăsimi care nu vor fi servite copiilor:

– băuturi aromate de fructe; prăjituri, gogoși, plăcinte, frișcă din comerț; bomboane (inclusiv cele gumate), jeleuri, acadele, caramele, bezele; ciocolată;  deserturi înghețate (de exemplu: înghețată, tort de înghețată); ulei de cocos; untură; ulei de palmier; murături cu conținut crescut de sare; chipsuri (de cartofi, de legume), tortilla, sărățele, salatini, covrigei, pufuleți, nachos.

B. alimente cu risc de sufocare (nu vor fi servite copiilor cu vârsta sub 4 ani)

– alimentele tari, mici, rotunde, netede și lipicioase pot provoca sufocarea copiilor mici; pește cu oase; gumă de mestecat.  Alimente cu texturi fibroase (de exemplu: țelină, ananas) vor fi servite doar tocate mărunt; legume sau fructe tari, crude, tăiate felii subțiri sau răzuite; unturi din fructe oleaginoase (de exemplu, unt de arahide), doar întins subțire pe pâine; fructe oleaginoase mai mari decât semințele de susan se servesc doar tocate sau mărunțite; struguri întregi și roșii cherry doar tăiate în sferturi.

C. alimente cu risc pentru siguranță alimentară

– laptele nepasteurizat; brânzeturi și iaurturi din lapte nepasteurizat (de exemplu: brie, camembert, roquefort și gorgonzola etc.); pește afumat la rece; ouă crude sau insuficient gătite; preparate care conțin următoarele: înghețată, mousse, maioneză și sosuri; carne preparată termic insuficient;  fructe de mare, crustacee sau pește crude; suc sau cidru nepasteurizat; băuturi energizante.

Obezitatea infantilă, la cote alarmante

Reglementările ordinelor 1582 și 541 vin în contextul în care, în România, obezitatea infantilă este la cote alarmante. Cel mai recent studiu despre starea de sănătate a copiilor români, Studiul de evaluare a sănătății copiilor și tinerilor cu vârsta de 1-24 ani, realizat în parteneriat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Directoratul Norvegian de Sănătate, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” (INSMC) și Biroul de țară al OMS pentru România, arată că:

• 40,4% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi (20,2% dintre copiii în vârstă de peste 5 ani sunt supraponderali și 20,2% obezi (criteriu OMS);
• 1 din 3 copii consumă zilnic alimente bogate în grăsimi saturate (nesănătoase), dulciuri procesate și gustări sărate;
• Mai mult de 25% dintre copiii din ciclul primar nu participă la ore de educație fizică.

Despre Asociația SAMAS

Din 2013, SAMAS activează în domeniul prevenției și al educației pentru sănătate. Activitatea asociației este dedicată profesioniștilor din domeniul sănătății și părinților, deopotrivă. Asociația SAMAS formează profesioniști din domeniul sănătății și cel educațional, pentru ca aceștia să-i poată ajuta pe părinți să ia cele mai bune decizii pentru sănătatea copiilor, și derulează programe sociale menite să combată mortalitatea infantilă (Cutia Bebelușului)  și să reducă riscul de obezitate infantilă (Sănătos de mic).

Despre programul Sănătos de mic

Inițiat în 2017 de către Asociația SAMAS și Danone România, Sănătos de mic își propune să reducă riscul de obezitate infantilă și să formeze obiceiuri alimentare sănătoase, printr-un program național de educație nutrițională în grădinițe. Sănătos de mic include activități de formare în nutriția sănătoasă a copilului pentru cadre didactice și medicale din grădinițe, ateliere de gătit sănătos pentru părinți și copii, conferințe cu specialiști și elaborarea de materiale-resursă. Până acum, 489 de grădinițe de stat s-au înscris în program și 998 cadre didactice și medicale au fost formate gratuit în nutriția preșcolarului, pe platforma cursuri.sanatosdemic.ro.

DETALII: Simona Retea, director Sănătos de mic, simona.retea@asociatiasamas.ro / 0787 778 010

The post Comunicat de presă appeared first on Sănătos de Mic.

Campanie de promovare a alimentației sănătoase în grădiniţe. În România, un sfert dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali

The post Sănătos de mic – TVR appeared first on Sănătos de Mic.

”Sănătos de mic” – învățăm despre alimentația sănătoasă chiar din grădiniță

În  România, 26,75% dintre copiii de 8 ani sunt  supraponderali, dintre care 11,64% obezi, iar 5,11% sunt subnutriți (Sursa: Raportul National al Copiilor si Tinerilor 2014). Toate aceste probleme au legătură cu alimentaţia copiilor, iar alimentația sănătoasă reprezintă un factor important în prevenția lor.

Asociația SAMAS, împreună cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, Inspectoratul Școlar București și companiile Danone România și Oameni și Companii lansează proiectul de educație nutrițională în grădinițe ”Sănătos de mic – Prevenția începe cu educația”. Acesta ce își propune să educe și să ajute copiii preșcolari să-și formeze obiceiuri de alimentație sănătoasă prin lecții interactive și cursuri cu toate persoanele care pot influența alegerile copiilor. Așadar, alături de preșcolari, în programul educațional sunt incluși părinții și personalul din grădinițe, pentru a asigura un efort coerent din partea tuturor, în interesul sănătății copiilor.

“Sănătos de Mic” are ca obiectiv reducerea prevalenței obezității în rândul copiilor, îmbunătățirea stării de nutriție și sănătate pe termen lung, printr-un program național de educație și dezvoltare de obiceiuri sănătoase pentru întreaga viață.

Dezvoltat pe baza recomandărilor naţionale privind nutriţia corectă la vârsta preşcolară, anume “Ghidul de alimentaţie sănătoasă”, publicat de Societatea de Nutriţie din România şi adoptat de Ministerul Sănătăţii ca ghid naţional, şi documentele reglementare aplicabile, respectiv Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1955/ 1995 şi Ordinul Ministerului Sănătăţii nr 1563 / 2008, programul include pregătirea unui corp de educatori nutriţionişti, care să transmită aceste cunoştinţe către preşcolari, părinţi şi personalul din grădiniţe, prin cursuri și ateliere de nutriție sănătoasă în grădinițe. În acest scop a fost elaborat un manual particularizat pe nutriția preșcolarului, conţinând şi elemente de psiho-pedagogie. Părinţii vor beneficia de un ghid cu informaţii simple şi practice, iar copiii de lecţii interactive, piese de teatru, poezii şi ghicitori, dar şi de posibilitatea de a experimenta direct pregătirea şi decorarea unor feluri simple de mâncare.

Obiectivul pe termen lung al echipei este dezvoltarea unui PROGRAM DE EDUCAȚIE SISTEMATICĂ PENTRU NUTRIȚIE ȘI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS, program care să fie preluat în viitor de Ministerul Educației, inclus în programa pentru preşcolari şi generalizat la nivel naţional.

 În 2017, ”Sănătos de mic” este un proiect pilot, implementat in 3 grădinițe din București (Gradinița nr.73, nr.203 și Grădinița Căsuța Piticilor), pentru 400 de copii, 600 de părinți, 40 de cadre didactice si administrative, cu o echipă “de start” formată din 12 educatori nutriționiști.

Programul cuprinde și o evaluare a meniului zilnic din grădinițe, facută de către un dietetician, sub îndrumarea doamnei prof. dr. Gabriela Radulian, precum și completarea unui chestionar de obiceiuri alimentare ale copilului în familie, completat de către părinți. Chestionarele sunt întocmite și interpretate de specialiști de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului.

  „Alfabetizarea nutriţională trebuie să preceadă învăţarea alfabetului. Cariera unui om este importantă, dar să pregătim copiii în primul rând pentru sănătate, care este o condiţie pentru succes şi fericire. În nutriție nu există mode și trenduri. Nutriția este o știință, deci presupune informarea din surse competente – validate de medicii specialiști, înțelegerea și aplicarea în practică. Situația alarmantă privind obezitatea, bolile metabolice și cele cardiovasculare – rezultat al schimbărilor semnificative în modul de viață modern, arată că această știință trebuie integrată în sistemul de educație. Cu cât mai devreme, în copilărie, cu atât mai bine.” Acad. Prof. Dr. Nicolae Hâncu

”România se află pe o pantă ascendentă în ceea ce privește obezitatea, atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților. Din păcate, canalele de comunicare sunt sufocate de informații pe tema nutriției, foarte multe dintre ele fiind lipsite de orice fundament științific. De aceea rolul echipei de proiect și al specialiștilor implicați în construcția acestui interesant și necesar proiect educațional este de a genera informații corecte și instrumente educaționale care să poată fi folosite ușor, în toate grădinițele. Pe lângă Manualul de Nutriție – pentru specializarea cadrelor medicale ce vor deveni educatori nutriționiști – și Ghidul de Nutriție pentru Părinți, dezvoltate în cadrul acestui proiect, Asociația SAMAS oferă părinților și copiilor accesul la activități practice, prin atelierele de gătit. Mulțumesc tuturor partenerilor din proiect pentru contribuția la sistematizarea recomandărilor nutriționale pentru preșcolari – unitare, validate științific.” Dr. Marina Oțelea, Director Executiv SAMAS

”De mulți ani, compania DANONE și-a asumat misiunea de a susține sănătatea și face acest lucru zi de zi, prin alimentele și băuturile pe care le produce: alimente esențiale, de uz general sau destinate unor nevoi nutriționale specifice, legate de vârstă ori patologii. O componentă importantă a implicării noastre în viața comunității este educația pentru nutriție echilibrată, ca o condiție esențială pentru o bună dezvoltare și menținerea sănătății pe termen lung. Am inițiat acest proiect conștienți fiind că educația este un factor cheie în sănătate și că deprinderile formate în copilărie produc rezultate – sau consecințe – de-a lungul întregii vieți. Copiii sunt viitorul, lor le datorăm, în primul rând, grija și susținerea noastră.” Erika Iordache, lider de proiect, Danone

Proiectul, dezvoltat de către Asociaţia SAMAS, Danone România şi Oameni şi Companii împreună cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului și Inspectoratul Școlar București, beneficiază de susţinere științifică din partea unui comitet de avizare în care sunt reprezentate Societatea de Nutriţie din România, Societatea Naţională a Medicilor de Familie, Societatea Română de Pediatrie, Societatea Română de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică. Proiectul beneficiază și de susținerea partenerilor – Organizaţia Crucea Roşie şi compania Philips România.

Context:

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul persoanelor supraponderale sau obeze s-a dublat din 1980, la nivel global. Excesul ponderal şi obezitatea reprezintă al cincilea factor de risc în mortalitatea la nivel global. În Europa, obezitatea reprezintă o importantă problema de sănătate publică. 1 din 3 copii cu vârstă între 6 şi 9 ani este supraponderal sau obez şi 60% dintre aceştia vor deveni adulţi supraponderali sau obezi. Excesul ponderal şi obezitatea sunt implicate în peste 44% dintre problemele cauzate de diabet, de peste 23% dintre cele provocate de bolile ischemice cardiace şi de 7 – 41% dintre problemele cauzate de diverse forme de cancer.

Sursa: http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/Analiza-de-situatie-pt-ZEIO-2016.pdf

În România, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Sănătate Publică (http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2017/05/Sinteza-bilant-2016.pdf  ), în 2015-2016, în populația de copii preșcolari și școlari din România, obezitatea de cauză neendocrină, hipotrofia ponderală și staturală, sechelele de rahitism, anemia prin carența de fier figurează în top 10 probleme de sănătate publica. Obezitatea ocupă locul 2 din top. Toate aceste probleme au legătură cu alimentaţia copiilor, iar alimentația sănătoasă reprezintă un factor important în prevenția lor.

Copiii şi adolescenţii obezi au un risc crescut de probleme articulare, apnee de somn, probleme de integrare socială și psihologice, stimă de sine scăzută. Copilul obez are risc ridicat de a deveni adult obez.

Deşi este rezultatul unui surplus de aport caloric, obezitatea se asociază foarte frecvent cu multiple deficienţe în micronutrienti. În România există date oficiale sporadice privind aportul alimentar la copiii preşcolari şi, deşi au fost elaborate ghiduri nutriţionale, ele nu sunt suficient popularizate şi nu sunt accesibile părinţilor, ca nivel de informaţie şi limbaj. Rezultatul acestei stări de fapt este că în rândul concetăţenilor noștri circulă informaţii din surse neautorizate, care generează confuzie şi adevărate psihoze alimentare, de natură să accentueze dezechilibrele din dietă.

 Mai multe informații despre proiect pe www.sanatosdemic.ro, sau la contact@sanatosdemic.ro, persoana de contact: Cristina Bîcîilă, 0733 507 384/ Adina Gheorghe, 0722 161 421

The post Comunicat de presă appeared first on Sănătos de Mic.

Într-o ţară în care obezitatea infantilă a devenit o problemă, ce fac autorităţile? Ministrul Educaţiei ne explică ce planuri sunt pentru ca elevii să înveţe să mănânce sănătos.

Campania Observator „Greu în România” a „trezit” şi autorităţile. Vezi video mai jos:

În şcolile româneşti, sănătatea copiilor ar trebui să fie pe primul plan. Realitatea e însă cu totul alta. Orele de nutriţie nu există sau… nu se fac. Cantine în şcoli sunt puţine, iar programul cornul şi laptele pune pe băncile elevilor produse deseori nerecomandate de nutriţionişti. Se va schimba ceva, garantează Ministrul Educaţiei, într-un interviu acordat pentru campania Greu în România. Până la măsurile autorităţilor, însă, ONG-urile au găsit deja propriile soluţii.

The post Nutriţia în școlile României appeared first on Sănătos de Mic.