Deși termenii de prebiotice și probiotice ne sunt cunoscuți celor mai mulți dintre noi, efectele acestora pentru sănătate sunt departe de a fi pe deplin știute. Iată cum susțin, mai exact, prebioticele și probioticele imunitatea.

A fost nevoie de multe cercetări pentru ca oamenii de știință să se pună de acord asupra unei definiții pentru prebiotice, cunoscute din 2017 precum „carbohidrați nedigerabili, în principal, oligozaharide, care trec prin intestinul subțire și stimulează creșterea microorganismelor benefice, precum bifidobacteria“.

Până de curând, cele mai multe studii referitoare la prebiotice au avut în vedere modul în care acestea susțin sistemul imunitar, stimulând activitatea citokinelor antiinflamatorii și scăzând acțiunea citokinelor proinflamatorii. În ultimii ani, însă, în contextul cercetărilor privind axa intestin-microbiotă-creier, din ce în ce mai multe studii se canalizează pe a studia modul în care prebioticele influențează  imunitatea, schimbând compoziția florei intestinatele.

O mulțime de noi studii arată că există o legătură directă între flora intestinală și modul în care creierul nostru funcționează și că anxietatea, stresul, autismul, dar și procese precum învățarea sau memoria sunt direct legate de sănătatea microbiotei.

Ideea că bacteriile de la nivelul tractului gastrointestinal ar putea influența starea noastră de sănătate a fost sugerată acum mai bine de un secol de Elie Metchnikoff, care a susținut că toxinele produse de un microorganism în descopunere din colon pot inhiba dezvoltarea altor bacterii. Savantul a ajuns la această concluzie cercetând populații rurale din Estul Europei, care consumau mult lapte fermentat și erau longevive. Metchnikoff a propus atunci teoria conform căreia bacteriile care produceau acid lactic erau bune pentru gazdă, inhibând creșterea bacteriilor toxice. El a reușit să izoleze Bacillus bulgaricus și a promovat folosirea acesteia în scop terapeutic, popularizând astfel consumul de iaurt.

Ce fac prebioticele și probioticele

Flora intestinală joacă un rol semnificant în buna funcționare a sistemului imunitar. Prebioticele afectează direct numărul și compoziția bacteriilor din microflora, fiind hrană pentru bacteriile sănătoase, probiotice, iar metaboliții lor stimulează în plus, țesutul limfoid.

Probioticele, al căror nume provine din grecescul pro biota (pentru viață), sunt bacterii bune, de a căror activitate depinde sănătatea tractului digestiv și buna noastră imunitate. Probioticele ajută la digestia și absorbția nutrienților în organism, susținând imunitatea.

Chiar dacă cei mai mulți dintre noi suntem departe de a înțelege complexitatea mecanismelor prin care prebioticele și probioticele ne susțin imunitatea, știm deja că este important să avem mai multe în meniul nostru.

Alimente bogate în prebiotice și probiotice

Iată câteva alimente bogate în mod natural în pre și probiotice:

• Iaurtul – Este o sursă importantă de proteine și calciu, iar unele iaurturi fortifiate conțin magneziu, potasiu, zinc și vitaminele B2 și B12. Proteinele din iaurt au o valoare nutritivă înaltă și asigură organismului toți cei 9 aminoacizi esențiali.  În timpul fermentării, bacteriile care transformă laptele în iaurt consumă o mare parte din lactoza prezentă în laptele proaspăt, așa că iaurtul poate fi consumat și de către copiii sau adulții cu intoleranță medie la lactoză.
• Usturoiul – are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii și stimulează creșterea bacteriilor sănătoase, inhibând dezvoltarea bacteriilor nocive. Studiile arată că anumiți compuși din usturoi reduc riscul de boli cardiovasculare și reglează nivelul de glucoză din sânge.
• Semințele de in – recomandate pentru efectul lor laxativ, semințelele de in conțin proteine, aminoacizi, acizi grași Omega-3, cupru, magneziu și fosfor și vitamina B1.
• Merele – pectina din mere are efecte prebiotice. Un studiu din 2016 arată că această substanță activă din mere ajută sănătatea florei intestinale, reduce inflamația, previne excesul de greutate și reduce riscul de astm și boli pulmonare.
• Bananele – în special bananele verzi sunt o sursă importantă de prebiotice și conțin magneziu, cupru și mangan. În plus, au un gust delicios și le plac celor mici.

Resurse:

Effects of prebiotics on immune system and cytokine expression

Modulation of Gut Microbiota-Brain Axis by Probiotics, Prebiotics, and Diet
The role of probiotics and prebiotics in inducing gut immunity
The 19 Best Prebiotic Foods You Should Eat

Impact of prebiotics on immune response: from the bench to the clinic

Share on Facebook

Follow us