Proteinele sunt elementele constitutive esențiale care formează țesuturile organismului.

Numite și cărămizile organismului, proteinele intră în componența fiecărei celule din corp și sunt implicate în numeroase interacțiuni metabolice. Fiecare celulă, fiecare țesut din corpul nostru conține proteine. Proteinele sunt indispensabile procesului de creștere și dezvoltare a copiilor şi sunt necesare adulților în menținerea integrității structurale a organismului, pentru reînnoirea ţesuturilor și refacerea lor în cazul eventualelor leziuni structurale.

Proteinele reprezintă al doilea cel mai abundent compus în organismul nostru, după apă. O mare cantitate de proteine este concentrată în mușchi (aproximativ 43%), în sânge (16%) și în piele (15%). Proteinele din organismul uman sunt alcătuite din 20 de aminoacizi diferiți, dintre care nouă, denumiți „aminoacizi esenţiali”, nu pot fi sintetizați de organismul uman și trebuie procurați din alimente. Necesarul de aminoacizii esențiali este maxim în perioada copilăriei, când organismul crește și își dezvoltă noi funcții.

Alimentele pe care le consumăm, de origine animală sau vegetală, conțin în mod natural proteine.

Unde le găsim?

Sursele de proteine sunt atât unele alimente de origine vegetală (linte, soia, mazăre, fasole boabe, nuci, ciuperci etc.) cât, mai ales, alimentele de origine animală.

Raportându-ne la dieta flexitariană, dietă corelată cu reducerea consumului de carne, este important să știm ce alternative de alimente bogate în proteine avem.

Pe primul loc în ceea ce privește conținutul de proteină, în afara diverselor tipuri de carne, sunt brânzeturile grase de tip parmezan, emental, cașcaval cu un conținut de 25-28 grame de proteină la 100 g aliment. Totuși aceste brânzeturi nu pot satisface în mod corespunzător necesarul de proteină, deoarece trebuie să limităm consumul datorită încărcăturii mari de grăsimi. Alte brânzeturi, mai slabe conțin cantități de proteine între 3 g și cca 18 g la 100 g.

Oul, sursă importantă de vitamine și minerale, supranumit ”comoara cu vitamine” aduce un aport de 12,6 g proteină la 100 g, deci cca 6 g pentru un ou de mărime medie.

Peștele, sursă ideală de grăsimi ”sănătoase” de tip Omega 3, este tototdată o sursă bună de proteine cu un aport de 15-20 g la 100 g.

În ceea ce privește alimentele de origine vegetală, alimente pentru care cantitatea zilnică poate fi mai mare decât a brânzeturilor de exemplu, avem o listă generoasă din care putem alege:

• soia – aliment cu profil proteic foarte asemănător cu al cărnii, conținând toți aminoacizii esențiali, poate fi consumată sub formă de bobițe coapte, tofu, tempeh, edamame sau băutură de soia;
• leguminoasele – fasole boabe, linte, mazăre, năut sunt bogate în proteine și sunt foarte versatile în ceea ce privește modul de preparare, furnizând totodată și fibrele atât de necesare unei bune funcționări a sistemului digestiv;
• pseudocerealele – chia, quinoa, amarant, hrișcă, mei sunt surse vegetale importante de proteine, cu un conținut de cca 15-17 g proteină la 100 g în stare uscată;
• nucile și semințele – alimente bogate în proteine au însă dezavantajul că au în compoziție și cantități mari de grăsimi.

Pentru comparație, putem să analizăm următorul tabel cu alimente, surse de proteină:

Dieta flexitariană poate fi o alternativă de dietă echilibrată și benefică pentru sănătate, în condițiile în care știm să alcătuim un meniu cu alimente care să satisfacă toate nevoile nutriționale.

Share on Facebook

Follow us

Save