Par fragili și lipsiți de apărare, dar, de când vin pe lume, puii de om sunt protejați deja de o mașinărie complexă – sistemul imunitar – care se perfecționează pe măsură ce se antrenează în a se lupta cu microorganisme dăunătoare.

Termenii de imunitate înnăscută, adaptativă și pasivă ne pun deseori în încurcătură, dar lucrurile sunt destul de simple:

• Imunitatea înnăscută se referă la cea cu care noi ne naștem și care ne oferă o protecție generală. Pielea acționează ca o barieră care ne protejează, iar sistemul nostru imunitar recunoaște singur invadatorii periculoși.
• Imunitatea adaptativă este cea pe care o dezvoltăm de-a lungul vieții, atunci când suntem expuși la anumite boli sau când suntem imunizați, prin vaccinare.
• Imunitatea pasivă se referă la situații în care „împrumutăm“ protecție din altă sursă – cum este cazul bebelușilor, care, prin laptele matern, pot fi feriți temporar de bolile la care mama a fost expusă.

Imunitatea – ce contează

Aproape ¾ dintre caracteristicile noastre imune sunt influențate de genetică – arată un studiu realizat în 2017 la King’s College London.

Cercetătorii au descoperit că trăsături care țin de imunitatea adaptativă – răspunsurile organismului după expunerea la un patogen – sunt în cea mai mare parte influențate de genetică. Însă tot studiile arată importanța factorilor de mediu, precum nutriția, în modelarea imunității înnăscute.

Imunitatea – cum funcționează

Când corpul detectează substanțe străine, se organizează, pentru a le anihila. Astfel, Limfocitele B sunt stimulate să producă anticorpi (imunoglobuline) care rămân în corpul nostru, pentru a putea lupta, eventual, și ulterior, cu aceiași germeni. Așa se explică de ce, de obicei, nu ne mai îmbolnăvim a doua oară de aceeași boală sau facem o formă mult mai ușoară.

Anticorpii recunosc un antigen și se „agață“ de el, dar au nevoie de ajutor pentru a-l putea distruge. Aici intervin celulele T, numite celulele ucigașe.

La naștere, sistemul imunitar al bebelușului nu este pe deplin format, dar nou-născutul este apărat de anticorpii primiți prin placentă în ultimele 3 luni de sarcină. Anticorpii care trec de la mamă la făt depind de propria ei imunitate.

Cum întărești imunitatea

Imunitatea primită de la mamă slăbește după câteva luni de la venirea pe lume, timp în care bebelușii încep să producă propriii lor anticorpi. De fiecare dată când se îmbolnăvesc, sistemul lor imunitar se antrenează să producă anticorpi care îi protejează pe viitor. În plus, imunitatea bebelușilor este susținută prin vaccinări.

Vaccinarea cauzează același răspuns imun pe care l-ar determina o bacterie sau un virus, dar fără riscurile pe care le presupune trecerea prin boală.

Vaccinurile îi protejează pe copii față de boli care altădată făceau ravagii, precum pertussisul, heptatita B, difteria, tetanosul, tuberculoza, boala pneumococică, rujeola, rubeola, oreionul, Haemophilus influenzae tip B, sau poliomielita.

Ce vaccinuri va face bebelușul tău:

În primele 24 de ore (sau între 2 – 7 zile de la naștere)

• Vaccinul hepatic B
• Vaccinul Calmette Guerrin (BCG, împotriva tuberculozei)

La 2, 4, 11 luni

• Vaccin combinat diftero-tetanos-pertussis acelular – poliomielitic – Haemophilius B – hepatic B (DTPa-VPI-Hib-Hep.B)
• Vaccinul pneumococic conjugat

12 luni

• Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)

5 ani

• Vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR)

6 ani

• Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI)

14 ani

• Vaccinul diftero-tetanic pentru adulți/ diftero-tetano-pertussis acelular

În afară de calendarul național obligatoriu de vaccinări, mai există vaccinuri opționale recomandate. Astfel, vaccinul contra rotavirusului se efectuează la 3 și la 5 luni. După ce bebelușul împlinește 1 an pot fi făcute vaccinul contra varicelei, cel contra hepatitei A, precum și cel contra meningococului A, B și C. Vorbește cu medicul pediatru și despre acceste vaccinuri opționale.

Nutriția – ce rol are

Odată cu începerea diversificării, meniul bebelușului trebuie să asigure toți nutrienții necesari pentru creștere și dezvoltare sănătoasă și pentru o floră intestinală echilibrată.

Deși nu există alimente care să facă de unele singure minuni pentru imunitate, în lipsa unui stil de viață sănătos (care include și somn odihnitor și mișcare în fiecare zi), se știe deja că anumiți nutrienți sunt foarte importanți pentru buna funcționare a celulelor sistemului imunitar. Vitaminele C, D, minerale precum zincul, seleniul și fierul trebuie să se regăsească în meniul zilnic al copilului tău. Dietele de excludere sau care se bazează pe alimente procesate industrial și cu conținut redus de nutrienți pot afecta funcțiile sistemului imunitar și starea generală de sănătate. O nutriție dezechilibrată, precum și administrarea de medicamente pot determina schimbări semnificative la nivelul florei intestinale, ceea ce conduce la dezechilibre și în funcționarea sistemului imunitar. Vezi aici mai multe despre cum influențează microbiota imunitatea.

RESURSE

• How baby immune system develops
• Genetics plays a significant role in immunity
• The Immune System
• Nutrition and Immunity

Share on Facebook

Follow us