Regimul flexitarian, întâlnit și sub denumirea de regim semi-vegetarian, prescurtat uneori DSV (semi-vegetarian diet) este un regim bazat pe alimentație majoritar vegetariană, cu includerea ocazională a cărnii.

Denumirea vine de la combinarea a două cuvinte: flexibil și vegetarian, semnificând adoptarea unei diete mai puțin stricte, mai flexibile și bazată în principal pe alimente vegetale.

Motivele pentru adoptarea unei diete de acest tip includ: restricții religioase, dorința de a adopta un stil de viață mai sănătos, reducerea greutății, protecția mediului cu scopul final de a reduce încălzirea globală sau probleme legate de bunăstarea animalelor.

Termenul de dietă flexitariană este menționat în Statele Unite ale Americii încă din 2003, când American Dialect Society a desemnat „flexitarian” ca fiind cel mai folosit cuvânt al anului. Dieta, însă, a apărut în urmă cu 10 ani, fiind explicată amănunțit în cartea lui Dawn Jackson Blatner, The Flexitarian Diet: The Mostly Vegetarian Way to Lose Weight, Be Healthier, Prevent Disease, and Add Years to Your Life. 

Dieta flexitariană este o dietă permisivă, care presupune reducerea moderată a consumului de carne, mai ales de carne roșie, cu consumarea unor cantități mai mari de legume, fructe, leguminoase ca sursă de proteină vegetală, cereale, nuci și semințe. Se recomandă reducerea consumului de zahăr, evitarea alimentelor procesate, consumul legumelor proaspete sau folosirea metodelor sănătoase de gătit cum ar fi fierberea, fierberea la abur, coacerea sau prepararea la grătar.

Sunt de evitat de asemenea mâncarea de tip fast-food, băuturile carbogazoase, dulciurile concentrate, băuturile alcoolice în cantități mari.

Concret, ce putem mânca într-o dietă flexitariană:

● legume proaspete: roșii, ardei, castraveți, legume de sezon, de exemplu primăvara ridichi, ceapă și usturoi verde, frunze de salată, leurdă, ștevie, spanac, măcriș etc;

● legume gătite: fasole verde, cartofi, vinete, dovlecei, rădăcinoase, varză, conopidă, broccoli etc;

● leguminoase: fasole uscată, mazăre boabe, edamame (soia boabe), năut, linte etc;

● cereale și pseudocereale: pâine și paste integrale, ovăz, secară, orez, quinoa, chia etc;

● fructe proaspete, de sezon  sau fructe în diferite preparate: prăjituri de casă, compoturi, gem și dulceață cu conținut redus de zahăr etc;

● fructe uscate: caise, curmale, prune, smochine etc;

● oleaginoase, nuci și semințe: măsline, nuci românești sau alte tipuri de nuci (pecan, macadamia, braziliene etc), alune sau arahide, migdale, semințe de dovleac sau de floarea-soarelui, susan;

● condimente și germeni de plante;

● ouă și produse lactate, de preferat din surse bio, sigure, de la găini de curte sau magazine cu produse tradiționale, lactate pasteurizate; de menționat că lactatele pot fi înlocuite cu băuturi vegetale de ovăz (tip Alpro), soia, cocos, migdale sau alte tipuri, îmbogățite cu calciu, vitamina B2, B12 și D, sărace în grăsimi saturate.

● uleiuri vegetale: de măsline, de cocos etc;

● ocazional, de 3-4 ori pe săptămână: pește, fructe de mare, carne slabă de pasăre;

● foarte rar, o dată la 2-3 săptămâni: carne roșie, carne grasă.

În ceea ce privește copiii, ținând cont de necesitățile lor de creștere, nu se recomandă niciun tip de dietă de excludere. Copiii și adolescenții au nevoie de macro și micronutrienți în cantități corelate cu creșterea și dezvoltarea, de aceea menținerea celor 2 porții de proteine de origine animală este absolut necesară. Se recomandă totuși consumul mai redus de carne roșie (o dată pe săptămână) și creșterea numărului și mărimii porțiilor de legume, de legume proaspete și de sezon, de fructe, de cereale integrale.

În concluzie, dieta flexitariană se poate integra într-un stil de viață sănătos al unui adult, având grijă la aportul recomandat de proteine, de vitamine (mai ales din grupul B) și săruri minerale (calciu și fier în special), adăugând cantități suficiente de apă și practicând regulat activitate fizică.

Vezi mai multe despre ce înseamnă dieta flexitariană, din conferința Sănătos de mic – Cum să mâncăm mai sănătos, pentru noi și planetă – avându-i ca invitați pe Prof. Dr. Nicolae Hâncu (profesor de diabet, nutriție și boli metabolice), Prof. Dr. Dan Vodnar (profesor de Gastronomie Moleculară şi Biotehnologii alimentare) și Dr. Diana Voican (medic pediatru, cu specializare în nutriție).

Foto: deschidere Freepik.com; Piramida alimentară – Alpro

Share on Facebook

Follow us

Save