Nouă ne plac, dar care este vârsta la care putem să introducem fructe de mare în alimentația copiilor? Diana Voican, medic pediatru, coordonator al programului Sănătos de mic, ne spune.
Creveții, langustele, scoicile, homarii, crabii, langustinele, sepia, caracatița, calamarii sunt toate fructe de mare. Majoritatea speciilor de crustacee sunt recoltate din mediile cu apă sărată, dar unele tipuri înrudite se găsesc și în apele dulci, de exemplu racii din lacurile cu apă dulce.
Midiile se pot pescui și în apele Mării Negre, cunoscute fiind fermele de scoici de pe litoralul vecinilor noștri bulgari. Mitilicultura (de la denumirea Mytilus Edulis) este ramura industriei care se ocupă cu creșterea și colectarea midiilor.
Ce nutrienți sunt în fructele de mare
Pe etajele Piramidei alimentare, un loc important este ocupat de fructe de mare, alături de pește, acestea fiind bogate în macro și micronutrienți. Ce găsim în fructe de mare: proteine de bună calitate, cu profil complet de aminoacizi esențiali, foarte puține grăsimi ”nesănătoase” și colesterol, dar foarte mult omega 3 (de exemplu, în stridii). Fructele de mare conțin și cantități mici de vitamina D și vitamine din complexul B (o porție de fructe de mare furnizează peste 250% din doza zilnică recomandată de vitamina B12), precum și minerale (seleniu 130% din DZR, fosfor, fier, calciu, magneziu și zinc).
Cum gătim fructele de mare
Sunt relativ ușor de pregătit, unele putând fi consumate și crude de către adulți (acest mod de consum nu este recomandat copiilor!). Fructele de mare sunt hipocalorice și sunt foarte gustoase.
Ca și în cazul peștelui marin, este indicat să citim eticheta nutrițională și să verificăm zona de proveniență, marcată prin simbolul FAO (care trebuie să fie sub 50, pentru a garanta că mâncați pește și fructe de mare sănătoase), precum și eticheta albastră MSC (MSC este singurul program de certificare și de etichetare ecologică în domeniul pescuitului prin capturi sălbatice care îndeplinește cerințele de bune practici stabilite atât de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (UNFAO), cât și de ISEAL, asociația globală de apartenență pentru standardele de sustenabilitate).
Când introducem fructele de mare în meniu
Fructele de mare sunt printre cei mai des întâlniți alergeni alimentari. Introducerea precoce (după pește), în jurul vârstei de 9 luni în alimentația bebelușilor poate duce la scăderea riscului de a dezvolta mai târziu alergii.
Nu toate fructele de mare sunt indicate copiilor mici, de preferat sunt cele de crescătorie (midii, raci) și de evitat sunt cele din surse marine ce pot fi contaminate cu mercur. Riscul de contaminare nu este însă la fel de crescut ca în cazul peștilor mari, deoarece sunt animale mici, care nu acumulează cantități mari de metale grele.
În rețetele noastre putem integra fructe de mare în salate, le putem pregăti pane la cuptor, cu orez, trase la tigaie cu puțin unt și ulei de măsline sau în renumitul preparat mediteranean, Bouillabaisse – supă sau tocană de pește și fructe de mare – vezi aici rețeta.
foto: Cody Berg / Unsplash
Sănătos de mic este un program social de educație nutrițională în grădinițe.
Prin activitățile noastre, reducem riscul de obezitate infantilă și formăm obiceiuri alimentare sănătoase. Poți susține și tu dezvoltarea programului la nivel național, cumpărând Ghidul de nutriție pentru părinți de aici, jocul Căpitanul Farfurie (de aici) sau pachetul care le conține pe amândouă, la un preț promoțional (de aici). Îți mulțumim pentru sprijin!
0 Comments