Deseori observăm copii care se refugiază în ceva dulce atunci când sunt supărați, nervoși sau plictisiți. Sau care nu se lasă până când nu dau gata un pachet întreg de sărățele. Acest lucru poate fi o consecință a unui model parental sau a unei relații disfuncționale din familie. Simona Retea, psiholog psihoterapeut, ne spune ce cauzează mâncatul emoțional și cum putem să-l evităm.

În 2018, University College London a avut un studiu pe  398 de copii gemeni, în care au observat că cei care mănâncă atunci când sunt stresați au acest obicei că urmare a unui comportament învățat. Cercetătorii observau că mai degrabă decât să găsească strategii pozitive de reglare emoțională, ei foloseau mâncarea pentru a-și crea o stare de bine. De asemenea, sunt părinți care își calmează copiii, în diferite momente, dându-le o mâncare preferată sau ceva dulce. Este ceea ce se numește comfort food, nicidecum un model sănătos de a te hrăni.

De obicei, acest model de a mânca pe fond emoțional, ignoră sentimentele sau indiciile de o foame reală, care vine dinspre stomac. Cele mai frecvente alimente râvnite în astfel de momente sunt, de obicei, cele foarte procesate, ca biscuiții, chipsurile, ciocolata, înghețata, care stimulează rapid receptorii plăcerii din creier.

Uneori, când oferă ceva bun ca recompensă, părinții își micșorează sentimentul de vinovăție că nu petrec suficient timp cu copiii sau nu au suficient timp de a găti. Pe termen lung, însă, acest obicei de hrănire poate provoca o creștere în greutate, care va avea un impact asupra sănătății copilului, atât din punct de vedere fizic, dar și emoțional.

Nu-ți mânca emoțiile!

Sigur că în fiecare familie există niște obiceiuri alimentare, care se formează încă de la nașterea copilului. Însă, cel mai important lucru este să mâncăm de foame, nu ca să acoperim goluri emoționale, frustrări, tensiuni sau să gestionăm o stare de nervozitate, angoasă. Un studiu din 2020 arată că ruminațiile (frământarea și repetarea obsesivă a unor gânduri negative) se asociază cu un comportament  de hrănire dezadaptativă, nu numai pentru cei cu greutatea peste medie, ci și pentru persoanele sănătoase, cu un IMC (indice de masa corporală) normal. Literatura de specialitate sugerează că ruminația este asociată cu reglarea emoțională difuncțională și crește impactul negativ atât asupra persoanelor cu o greutate supraponderală, dar și asupra celor normale. Practic, mâncatul emoțional devine strategie de adaptare  emoțională pentru noi toți, pentru a face față efectelor negative ale ruminațiilor.

De ce mâncăm, de fapt, emoțional

Suntem stresați

Când stresul este cronic, corpul produce niveluri ridicate de cortisol, ceea ce declanșează poftă de dulce, sărat, prăjit și ne determină să mâncăm alimente care oferă o explozie de energie și plăcere. Cu cât crește nivelul de stres și scapă de sub control, cu atât mai mult crește nevoie de a mânca emoțional: în situația unei boli, sau când copiii traversează perioade dificile în familie  (divorțul părinților, conflicte acasă, la grădiniță, în urmă unor trauma etc).

Suntem copleșiți de emoții

Alimentația este un o modalitate de a reduce din emoții, de a le controla, înfunda. Când psihicul unui copil este copleșit de simțuri inconfortabile cărora nu le poate face față, este relativ simplu să își umple stomacul cu alimente menite să înăbușe simțurile.

Ne plictisim și ne simțim fără scop

Este la îndemână oricui să umple golul și lipsa scopului dintr-un anumit moment. Mâncarea acoperă golul și distrage de la sentimentele care stau la baza nemulțumirii și a insatisfacției de moment.

Am fost învățați cu recompense

Când mama, tata sau educatorul folosesc mâncarea ca recompensă, ei creează, fără voie, un mecanism în baza căruia copilul va funcționa în viitor și o relație nesănătoasă cu mâncarea.

Ne simțim neglijați

O meta-analiză făcută pe 7 studii, în 2016, a demonstrat că trauma de neglijare din copilăria mică a condus către  tulburări de alimentație. În eșantionul de studiu, 963 de copii erau cu traumă de neglijență emoțională și 665 erau cu neglijență fizică. Dintre toți, o pondere de 53.3% din cei cu traumă prin neglijență emoțională au raportat tulburări de alimentație și 45.4% din cei cu traumă prin neglijență fizică.

Cum să previi mâncatul emoțional

• Nu recompensa copilul cu mâncare
• Nu-i promite un desert, cu condiția să mănânce felul 1 și 2
• Acordă atenție mesei: mâncăm în anumite momente ale zilei, la masă, nu în fața televizoarelor sau având atenția îndreptată asupra altor dispozitive
• Ascultă-ți copilul și încurajează-l să-și exprime emoțiile
• Fii tu însăți un bun exemplu pentru copilul tău – nu te repezi la frigider după ce ai avut o ședință stresantă sau o ceartă cu partenerul
• Asigură-te că alimentele pe care le ai în frigider, cămară sunt sănătoase și că dulciurile sunt oferite doar ocazional
• Nu interzice niciun aliment: interdicția nu face decât să creeze o poftă mai mare pentru alimentele respective
• Alcătuiește un program al familiei, din care să nu lipsească plimbările în aer liber și exercițiile fizice

Află mai multe despre mâncatul emoțional, ce efecte are asupra sănătății copilului și cum poți să îl previi, din conferința Nu-ți mânca emoțiile! 

foto: Freepik

Share on Facebook

Follow us

Save